Plăcintele moldovenești „poale-n brâu”. De unde vine denumirea

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu”. Dacă vă întrebaţi de unde vine denumirea, se pare că de la felul în care sunt împăturite. Așadar, la poalele-n brâu aluatul este împachetat din fiecare colț pentru a acoperi umplutura. Termenul este folosit, în special în zona Moldovei, dar s-a răspândit în aproape toată țara.

Plăcintele „poale-n brâu”, adorate de Ion Creangă

Academicianul Eugen Simion consideră că „plăcintele poale-n brâu” constituie, pentru Ion Creangă, „simbolul reveriei sale culinare”. Termenul este folosit, în special în zona Moldovei, dar s-a răspândit în aproape toată țara.

„Și a doua zi, marți, taman în ziua de lăsatul săcului, din postul Sân-Petrului, făcând mama un cuptior zdravăn de alivenci și plăcinte cu poalele în brâu, și pârpâlind niște pui tineri la frigare, și apoi tăvălindu-i prin unt…”, scria Creangă în Amintiri din copilărie.

Plăcintele poale-n brâu sunt definite că „plăcinte cu brânză făcute dintr-o foaie de aluat pătrată, ale cărei colțuri se aduc peste umplutură, formând un fel de plic”.

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu”. Sursa foto: Facebook

Aluatul, care este realizat din  făină, ouă, zer de lapte, drojdie, două linguri de…