\u00centr-o lume \u00een care ritmul vie\u021bii se accelereaz\u0103 constant, tradi\u021biile \u0219i obiceiurile vechi \u00eencep s\u0103 dispar\u0103 treptat. \u00cens\u0103, \u00een satele din Banat, mo\u0219tenirea cultural\u0103 este p\u0103strat\u0103 cu sfin\u021benie de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2ni, care ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc amintiri \u0219i pove\u0219ti de neuitat. Un astfel de exemplu este Doda Chiva, o femeie din Rud\u0103ria, care cu umor \u0219i nostalgie ne poveste\u0219te despre o activitate aparte: \u201ea \u0219tricui \u0219trimfi\u201d.<\/p>\n
\u00centr-un recent material realizat pentru proiectul TVR Timi\u0219oara \u201eCum ne-a fost vorba\u201d, Doda Chiva ne aduce mai aproape de tradi\u021biile b\u0103n\u0103\u021bene. “M-o \u00eentrebat un nepot de la ora\u0219 ce fac, \u0219i i-am z\u00e2s scurt: \u201eM\u0103i copile, \u0219tricui \u0219trimfi!\u201d S-o uitat la mine de parc\u0103 vorbeam chinez\u0103\u0219te”, m\u0103rturise\u0219te aceasta, subliniind distan\u021ba cultural\u0103 care se creeaz\u0103 \u00eentre genera\u021bii.<\/p>\n
Dar ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, \u201ea \u0219tricui\u201d? De\u0219i \u00een dic\u021bionarele moderne, acest termen este asociat cu ac\u021biuni precum \u201ea t\u0103ia\u201d sau \u201ea \u0219terge\u201d, \u00een limbajul b\u0103n\u0103\u021bean, \u201ea \u0219tricui\u201d denot\u0103 \u00eendeletnicirea de a \u00eempleti ciorapi lungi, numi\u021bi \u201e\u0219trimfi\u201d. Aceast\u0103 activitate, o art\u0103 me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103 transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, provine etimologic din cuv\u00e2ntul german \u201estricken\u201d, \u00eensemn\u00e2nd \u201ea \u00eempleti\u201d.<\/p>\n
Pentru mul\u021bi dintre noi, din genera\u021bii mai vechi, imagini precum bunica st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 sob\u0103, cu degetele ce se mi\u0219c\u0103 rapid \u0219i dexteritate, ne trezesc amintiri calde. \u00centr-o lume tot mai tehnologizat\u0103, unde produsele manufacturate sunt \u00eenlocuite de magaziile pline cu articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte de serie, tradi\u021bia \u0219tricuirii \u0219trimfilor r\u0103m\u00e2ne un simbol al g\u00e2ndirii de alt\u0103dat\u0103, al valorilor \u0219i mijloacelor simple de subzisten\u021b\u0103.<\/p>\n
Proiectul \u201eCum ne-a fost vorba\u201d \u00ee\u0219i propune s\u0103 recupereze \u0219i s\u0103 p\u0103streze graiul b\u0103n\u0103\u021bean, precum \u0219i obiceiurile acestei regiuni, oferind o platform\u0103 pentru ca vocile b\u0103tr\u00e2nilor s\u0103 fie auzite. Cu Dan Liu\u021b la prezentare \u0219i realizat de Veronica Mihoc, acest documentar ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne reevalu\u0103m r\u0103d\u0103cinile \u0219i s\u0103 ne aducem aminte de frumuse\u021bea lucrurilor simple, care ne definesc identitatea.<\/p>\n
Astfel, povestea Dodei Chiva \u0219i a \u0219trimfilor s\u0103i ne reaminte\u0219te c\u00e2t de importante sunt tradi\u021biile locale \u0219i cum, chiar \u0219i \u00een cele mai simple gesturi de zi cu zi, se afl\u0103 o bog\u0103\u021bie cultural\u0103 pe care nu ar trebui s\u0103 o uit\u0103m niciodat\u0103. \u00cen aceast\u0103 lume \u00een continu\u0103 schimbare, s\u0103 \u0219tricui \u0219trimfi poate p\u0103rea o alegere de moft, dar este, de fapt, o reafirmare a identit\u0103\u021bii noastre b\u0103n\u0103\u021bene.<\/p>\n
<\/p>\n