Cum resimțim și azi trauma deportărilor; mituri născute din tăcere
La 77 de ani de la valul devastator de deportări din RSS Moldovenească, efectele acestor evenimente tragice continuă să reverbereze în societatea moldovenească. De pe 5-6 iulie 1949, multe vieți au fost distruse, iar amintirile acelor zile îngrozitoare persistă, modelând comportamente și relații interumane și chiar identități colective.
În acest context, psihologul și istoric Zinaida Bolea, singura cercetătoare din Republica Moldova dedicată studiului impactului psihologic al deportărilor, oferă o privire profundă asupra subiectului. În cadrul unui episod al podcastului „Laboratorul social”, Bolea discută despre modul în care aceste traume au afectat nu doar individul, ci și familiile și comunitățile în ansamblu.
Una dintre temele centrale abordate este conceptul de traume transgeneraționale. Zinaida Bolea explică cum efectele deportărilor nu se limitează la cei care au suferit direct, ci afectează și generațiile ulterioare, care moștenesc o parte din aceste traume neexprimate. În acest context, ea subliniază importanța discuției publice despre experiențele traumatice, pentru a permite societății să își vindece rănile și să dezvolte o cultură a dialogului.
O altă temă importantă este demontarea miturilor legate de deportări. De exemplu, Bolea discută despre mitul consăteanului trădător, evidențiind că responsabilitatea pentru deportări este mult mai complexă și nu poate fi redusă la simpla trădare a indivizilor. Această narativă simplistă nu doar că distorsionează realitatea istorică, dar și îngreunează procesul de reconciliere socială.
Bolea analizează, de asemenea, mecanismele psihologice puse în funcțiune de regimurile autoritare, care facilitează apariția viciilor umane și degradarea relațiilor interumane. Prin înțelegerea acestor dinamici, putem să ne întrebăm: Ce înseamnă să rămânem oameni într-un sistem opresiv? Cum putem curăța rănile trecutului pentru a ne construi un viitor mai bun?
Desigur, nu toate discuțiile sunt ușoare. Absența unui discurs public despre deportări face ca subiectul să fie adesea evitat, lăsând loc pentru mituri și neînțelegeri. Bolea afirmă că această tăcere este o formă de „traumă culturală” care afectează profund imaginea de sine a moldovenilor și încrederea în autoritate.
În final, apelul psihologului este clar: trebuie să vorbim despre trecut pentru a naviga mai bine prezentul și a construi un viitor. Numai prin dialog și înțelegere putem transforma trauma în oportunitate de creștere personală și colectivă. Bolea ne provoacă astfel să reflectăm la modul în care putem transforma omul din „animăluț” într-o ființă morală, capabilă să își înfrunte demonii interiori și să contribuie la un adevărat progres social.
Această viziune holistică asupra trecutului și a impactului său asupra prezentului ne ajută să descoperim nu doar cicatricile, ci și potențialul de vindecare al unei societăți care caută să își redefinească identitatea, tributară unei moșteniri complexe.
Video “Cum resimțim și azi trauma deportărilor; mituri născute din tăcere. Explică psihologul Zinaida Bolea” a fost încărcat pe 05/07/2026 pe canalul YouTube Europa Liberă Moldova